Articole

Incepind cu 15 Februarie sedintele de informare despre mediere sint obligatorii

Autor: Marius Corad

15 februarie 2013: orice persoana care se prezinta in fata judecatorului cu o cerere de chemare in judecata (in cazurile enumerate ma jos conform legii) va fi obligata sa prezinte un process verbal de informare cu privire la avantajele medierii intocmit de catre un mediator autorizat.

Dovada particip?rii la ?edin?a de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Dac? una dintre p?r?i refuz? în scris participarea la ?edin?a de informare, nu r?spunde invita?iei ori nu se prezint? la data fixat? pentru ?edin?a de informare, se întocme?te un proces-verbal, care se depune la dosarul instan?ei.

Cererile de chemare in judecata ale celoricare nu indeplinesc aceasta cerinta a legii vor fi respinse ca inadmisibile.
Daca s-au prezentat in fata judecatorului si acesta le-a pus in vedere sa mearga sa se informeze, partile au acceptat sa mearga sa se informeze dar nu au participat la sedinta de informare, atunci partile sunt pasibile de pedeapsa cu amenda de la 50 la 700 lei.

Informarea despre procedura medierii si avantajele ei este gratuita si se poate realiza de catre mediatorii autorizati aflati in Tabloul Mediatorilor Autorizati. Informarea implica o sedinta de dicutii la care trebuie sa participe ambele parti. In situatia in care se prezinta doar una dintre parti mediatorul va invita si cealalta parte la informare. Daca cea de a doua parte refuza atunci mediatorul va consemna aceste aspecte in procesul verbal de informare pe care il va elibera partii prezente.

Aceste masuri au scopul de a degreva instantele de o mare parte din cazurile deduse judecatii , cazuri in care, dupa opinia multor judecatori, se poate ajunge mai usor la o solutie prin dialogul partilor cu ajutorul mediatorilor


______________________________________________________________________________

 Costul conflictelor

Autor: Simona Aradei-Odenkirchen, Centrul Regional de Facilitare si Negociere

Conflictele cost? companiile enorm de mul?i bani, mult mai mult decât sunt preg?tite s? accepte. Centrul Regional de Facilitare ?i Negociere lucreaz? în domeniul rezolv?rii conflictelor, medierii ?i negocierii din anul 2001 ?i a colaborat cu manageri care au fost surprin?i s? descopere valoarea pierderilor cauzate de conflicte.

Lista conflictelor unei companii obisnuite din România:
1. Conflicte cu parteneri de afaceri – care ajung sau nu în instan??. 
2. Conflicte cu clien?i. 
3. Conflicte cu institu?ii ale statului – care ajung sau nu în instan??
4. Conflicte interne între angaja?i: ?efi ?i subalterni, colegi, departamente diferite ale companiei
5. Conflicte între angajat ?i angajator

Lista pl??ilor efectuate anual pentru aceste conflicte:
1. Plata onorariului avoca?ilor sau plata unui num?r de consilieri juri?ti;
2. Plata expertizelor (contabile, de alt? natur?);
3. Plata taxei de timbru când se ajunge în instan??;
4. Timpul pe care contabilii ?i consilierii juridici îl consum? în cazurile de conflicte poate fi cuantificat ?i de multe ori o persoan?, dac? nu mai multe, va fi angajat? suplimentar pentru situa?iile litigiose;
5. Pierderi datorate suspend?rii unor contracte cu parteneri importan?i;
6. Absenteism ca urmare a conflictelor la locul de munc?;
7. Plata concediilor medicale în cazul bolilor legate de stres ca urmare a conflictelor;
8. Sabotaje ale angaja?ilor afla?i în conflicte;
9. Timp pierdut cu discu?ii datorate conflictelor din perioada programului de lucru.

CEDR (Centre for Effective Dispute Resolution) a realizat un studiu ?i a ajuns la concluzia c? numai în Marea Britanie se pierd anual 33 de milioane de lire sterline din cauza conflictelor. 
Pentru România nu exist? asemenea date, dar num?rul mare de litigii comerciale aflate în instan?e este un indicator. Daca fiecare manager din Romania ar aduna cheltuielile facute într-un an, bazat numai pe lista de mai sus, sumele ar fi înfrico??toare.

Solu?iile pentru mic?orarea acestor cheltuieli sunt destul de simple.

'Cultura rezolv?rii alternative a conflictelor include atât prevenirea ?i rezolvarea conflictelor interne, cât ?i a celor externe', spune Simona Aradei-Odenkirchen, director la Centrul Regional de Facilitare ?i Negociere.

Conflictele interne, între angaja?i ?i angajatori, sunt abordate prin realizarea de workshopuri ?i traininguri cu personalul ?i membrii echipei de management în domeniul Managementului Conflictelor.

'În România începe s? p?trund?, prin companiile multina?ionale, spiritul managementului conflictelor la locul de munc? prin traininguri specifice. Acestea sunt îns? înc? extrem de reduse în România, de?i este evident c? investi?ia într-un asemenea training este minim? în compara?ie cu costurile cauzate de conflicte', spune Simona Aradei-Odenkirchen.

Conflictele cu parteneri de afaceri, clien?i, furnizori, institu?ii ale statului, angajati, pot fi ?i ele abordate alternativ, prin mediere. La ora actual?, exist? deja în România aproape 2000 de mediatori. Dintre ace?tia, exist? un num?r de mediatori cu experien?? care pot aborda conflicte din cele mai dificile. Legea 1922006 ?i 'Mica Reform? în Justi?ie' (Legea 2022010) reglementeaz? ?i încurajeaz? folosirea medierii ca formul? alternativ? de rezolvare a conflictelor în afara instan?ei. Rapid? – cel mult o lun?, lipsita de stres, confiden?ial?. ?i mult, mult mai ieftin?. Onorariul mediatorului se împarte la doi sau la mai multi, in functie de numarul p?r?ilor aflate în conflict, ?i nu apar cheltuielile cu expertize, etc.

Centrul Regional de Facilitare ?i Negociere (CRFN) este una dintre primele organiza?ii din România specializate în domeniul rezolv?rii alternative a conflictelor ?i medierii. Mediatorii ?i formatorii CRFN au fost preg?ti?i ?i au lucrat cu exper?i din Canada, USA, Marea Britanie ?i Danemarca. 

_____________________________

Dincolo de biroul de mediator

Autor: Simona Aradei-Odenkirchen, Centrul Regional de Facilitare si Negociere

In ceea ce priveste medierea, Romania se poate lauda cu un cadru legislativ avansat, care permite si incurajeaza medierea. Tari in care medierea se practica de peste 20 de ani nu detin un asemenea cadru legislativ unitar, cum ar fi o lege, ci doar reglementari sau referiri la mediere in alte legi. Romania, in lipsa unei practici reale in domeniu, a venit cu o lege care reglementeaza profesia, formele de pregatire, organizarea medierii. Auzim adesea voci care exprima frustrare cu privire la dezvoltarea medierii in Romania, dar realitatea, prin comparatie, arata ca, deocamdata, avem o forma puternica ce incurajeaza medierea. Tot prin comparatie, insa, lipseste fondul.

Aceasta situatie a avut consecinte curioase. Se intra in profesie si, intrucat exista cadrul legal, exista asteptari mari legate de cererea de servicii de mediere. Te pregatesti ca mediator, te autorizezi ca mediator, deschizi un cabinet si apoi astepti clientii. Care nu vin. De aici frustrarile.

Medierea si-a facut loc in tarile in care se practica de 30 de ani, in cu totul alt mod.

In primul rand, medierea este doar o forma a domeniului mare al rezolvarii de conflicte, asa numitele Alternative de Rezolvare a Disputelor (ADR): mediere, negociere bazata pe interese comune, facilitare, tranzactii. Daca vorbim doar de mediere, avem o gama larga de aplicabilitate, de la prevenirea conflictelor prin mediere, la medierea cu mai multe parti, medierea cu grupuri de interese, medierea in zonele de conflict si medierea post-conflict. Mediatorii profesionisti au capacitatea de a se adapta situatiei si a alege cea mai buna metoda ADR de a aborda acel conflict.

Astfel, mediatorul nu este limitat la biroul lui, asteptand sa-i vina clientii. Mediatorul este o persoana care crede in rezolvarea de conflicte prin metode alternative si este pro-activ in a rezolva orice fel de conflicte din jur, alegand metodele potrivite de ADR. Mediatorii si medierea au parcurs acest drum in tarile unde acum se practica medierea pe scara larga. Mediatorii au cautat domeniile de aplicare, au intervenit si s-au implicat. Au avut cazuri de succes care au promovat medierea prin ele insele, iar sistemul de justitie a devenit interesat de mediere si ADR pentru ca au existat aceste povesti de succes.

Studiu de caz - Martha Hansen McManus, mediator, peacemaker, membru fondator al Centrului Regional de Facilitare si Negociere.

Nascuta in SUA, a studiat psihologia. Unul din primele contacte cu rezolvarea de conflicte este interventia intr-o situatie de criza din Universitate, cand un grup de studenti afro-americani ocupa universitatea. Sora unuia dintre studentii negri era colega de camera cu Martha si ii propune sa ajute la deescaladarea conflictelor. Martha nu avea inca studii de rezolvare de conflicte, colega de camera doar aprecia felul in care Martha stia sa abordeze problemele aparute. Martha ajuta la negocierile dintre studentii afro-americani si managementul universitatii. Primul succes. In anii urmatori Martha se specializeaza in ADR, se muta in Canada, Alberta. Aici devine extrem de activa in mediere, negociere si peacemaking. Face parte din grupul de mediatori la nivel inalt, care au ajutat la medierea conflictului din Irlanda de Nord. In acelasi timp mediaza si conflictele dintre vecinii din cartier si este implicata in negocieri si medieri comerciale. La nivel international lucreaza in paralel in Kenia. In timpul doctoratului in studii de pace in Bradford, UK, promoveaza medierea in scoli si pentru un timp este implicata in programele de mediere din Sri Lanka. Ultima sa implicare internationala, terminata cu citeva luni inainte, a fost in Bagdad, Irak, unde a lucrat cu grupuri de tineri pentru a-i invata sa rezolve conflicte si sa fie activi in rezolvarea lor la nivelul comunitatilor din care fac parte. In tot acest timp a ramas activa in Canada.

Acesta este un portret, pe scurt, al unui mediator care este mai mult decat un mediator, asa cum il intelegem acum in Romania.

Martha Hansen McManus este membru fondator al Centrului Regional de Facilitare si Negociere (CRFN). Intre toate activitatile descrise mai sus a gasit timp si a venit, de cite ori a fost solicitata si de oriunde ar fi fost, sa ajute la dezvoltarea medierii in Romania. Martha a fost cea care a invatat membrii organizatiei noastre sa se implice in activitati care exced domeniul strict al biroului de mediator.

Centrul Regional de Facilitare si Negociere a dezvoltat din 2001 programe de mediere comunitara, rezolvare alternativa a conflictelor dintre sindicate si patronate (mediere si negociere), mediere in scoli, programe de rezolvare alternativa a conflictelor pentru Ministerul de Interne, programe de rezolvare alternativa a conflictelor din comunitatile multiculturale, cursuri de mediere, negociere, comunicare, facilitare. Legea Medierii 1922006 a fost pentru organizatia noastra doar un prilej de a face mediere si a pregati mediatori intr-un cadrul legal. CRFN a facut acest lucru cu mult inainte de 2006 si continua sa practice si sa promoveze medierea dincolo de intelegerea ei ca o simpla alternativa la procesele in instanta.

Acum se vehiculeaza urmatorul mit despre mediere: 1. Medierea ar putea rezolva toate cazurile de conflict care ajung in instanta. 2. In consecinta, medierea va fi eficienta atunci cind partile vor fi obligate sa mearga intii la mediere, inainte de ajunge in instanta. Insa Martha nu a asteptat ca medierea sa devina obligatorie pentru a avea cazuri de mediere. A promovat medierea prin rezolvarea cu succes a conflictelor.

Ce am putea sa facem in loc sa asteptam la birou sa ne vina medieri? Conflictele apar peste tot in jurul nostru, iar abilitatile si tehnicile de mediere pot fi aplicate in nenumarate cazuri. 
• Doi mediatori colegi au descoperit ca mediul de la scoala copiilor lor favorizeaza agresivitatea, asa ca au propus invatatoarelor sa organizeze pentru copii ore de rezolvare de conflicte.. Experienta a fost extraordinara. 
• Exista dezbateri nesfirsite si conflicte in asociatia de proprietari din care facem parte. Putem sa folosim cunostintele de mediere pentru a ajuta la dezamorsarea conflictelor si gasirea de solutii.
• Un cunoscut are probleme cu creditul la banca, cu polita de asigurare sau cu contractul de … Putem sa-l ajutam sa gaseasca solutii alternative.
• La locul de munca sunt conflicte intre angajati si angajator. Medierea sau negocierea bazata pe interese comune ar putea fi aplicate. 
• Aflam de un conflict la nivel local, unde exista grupuri de interese diverse, iar proiectele de dezvoltare treneaza din cauza acestor conflicte. Putem media conflictul sau facilita ajungerea la un acord.
• Aflam despre conflicte de familie ale unor prieteni, cunoscuti sau chiar in familia noastra. Stim sa abordam conflictele, deci am putea fi de folos.

Lista este fara sfarsit. Prilejurile de mediere sunt la tot pasul. O rezolvare a unui conflict il va face cunoscut, se va vorbi despre el si mai ales, exista posibilitatea de a practica. Mediatorul trebuie sa fie cel care incearca sa faca pace oriunde este nevoie de ea, iar conflictele exista pentru ca sunt parte a vietii. Martha McManus spune: “Pacea nu este absenta conflictelor, ci rezolvarea lor cu demnitate si respect.”

_________________________________

Medierea: diferen?a dintre voin?? ?i constrângere
P?r?ile sunt decidente sau executante?

Autor: Marius Corad, Centrul Regional de Facilitare si Negociere

Vorbim din ce în ce mai des despre mediere ?i avantajele sale la nivel pragmatic/practic, avantaje incontestabile ce constau în bani, timp, discre?ie, nivel de stres redus ?i, nu în ultimul rând, salvarea rela?iei sau p?strarea partenerilor sau apropia?ilor.

Dar, dincolo de toate acestea, mai exist? un element important, care adesea ne scap? din vedere in a-l prezenta p?r?ilor: prin mediere, p?r?ile pot opta ca evenimentele ?i ac?iunile viitoare s? fie acelea pe care le aleg ?i nu cele dictate de un factor extern (cum ar fi instan?a). Deciziile de solu?ionare a conflictului sunt hot?râte de p?r?i.

De ce ar alege p?r?ile s? decid? modalitatea de solu?ionare a unui conflict sau maniera în care s? se deruleze evenimentele viitoare?... de ce s? î?i asume o responsabilitate în plus, când exist? institu?ii cu practic? îndelungat? în a decide (cum sunt instan?ele de judecat?, de exemplu).

R?spunsul este extrem de simplu: pentru c? nimeni, în afara p?r?ilor, nu cunoa?te mai bine problemele/situa?ia, interesele ?i dorin?ele reale. Numai p?r?ile cunosc în detaliu istoricul (contextul) care a generat starea la care s-a ajuns, ?i astfel sunt în postura fireasc? de a genera cele mai viabile ?i acceptabile solu?ii de a scoate un parteneriat din impas. P?r?ile sunt cele care cunosc limitele în care pot ceda sau accepta astfel încât solu?ia g?sit? s? se suprapun? intereselor lor.

Institu?iile publice, abilitate s? gestioneze ?i s? solu?ioneze situa?iile conflictuale, au acces doar la o imagine restrâns? a conflictului, prin natura situa?iei (de exemplu, judec?torul vede doar documentele depuse în dosar: contracte, facturi, declara?ii). Aceste institu?ii sunt lipsite de imaginea general? a conflictului ?i, mai ales, sunt private de a lua contact cu latura subiectiv?/uman? din spatele acestei situa?ii conflictuale la care s-a ajuns.

Maniera prin care aceste institu?ii solu?ioneaz? conflictele este una tehnic-obiectiv?. Pe de o parte, pentru c? acesta este cadrul legal în care le este permis s? opereze, dar mai exist? ?i un factor subiectiv, din cauza faptului c? sistemul a dep??it gradul normal de înc?rcare al institu?iilor publice ?i s-a ajuns la o suprasaturare a factorului uman care activeaz? în acestea.

Acestea sunt, în parte, motivele pentru care, de cele mai multe ori, deciziile de solu?ionare ale conflictelor, care sunt impuse de c?tre aceste institu?ii, nu coincid cu a?tept?rile p?r?ilor ?i nu satisfac interesele p?r?ilor. F?r? s? mai amintim ?i de faptul c?, de regul?, solu?iile se tran?eaz? doar în favoarea uneia dintre p?r?i.

Este evident c? numai partenerii de conflict, cunosc?tori ai detaliilor care au generat situa?ia la care s-a ajuns, pot genera cele mai bune solu?ii, astfel încât interesele lor s? fie satisf?cute.

Dar ce lipse?te ?...care este totu?i motivul pentru care în România, atunci când avem un conflict, prefer?m s? l?s?m decizia în seama institu?iilor, transformându-ne astfel în simpli executan?i ai deciziilor altora?

Problema este de mentalitate (mentalitate generat? de mult prea mul?i factori pentru a-i enumera aici), conform c?reia ne ferim de a lua decizii.

Teama de a nu gre?i în deciziile pe care le lu?m, teama de a nu fi p?c?li?i de partenerul nostru, ne face s? renun??m la adev?ratele noastre interese (de exemplu, ce simt copiii no?tri într-un divor? sau supravie?uirea afacerii într-un conflict comercial). P?r?ile se arunc? într-un r?zboi a c?rui responsabilitate, eventual, o pot transfera cu u?urin?? în sarcina institu?iilor care au tran?at conflictul. În r?zboi, numai generalii sunt responsabili....solda?ii sunt doar executan?i.

De cele mai multe ori, sub imperiul exacerb?rii emo?iilor de moment generate de starea conflictual?, p?r?ile se concentreaz? doar pe satisfacerea interesului (aparent) pe termen scurt, ?i pierd din aten?ie interesul real pe termen lung ?i, mai ales, pierd din vedere interesul celor din jurul lor (fie c? sunt copiii sau angaja?ii etc).

Dac?, în România, cei afla?i in conflict vor înv??a s? dep??easc? acest moment, s? dea dovad? de luciditate ?i calm, atunci se vor putea transforma din executan?i, din spectatori ai vie?ii în factori deciden?i, în persoane care î?i creaz? propriul destin, solu?ionând cu demnitate o situa?ie conflictual? ap?rut? la un moment dat.

Desigur, aici intervine rolul nostru activ, al mediatorilor, de a explica toate acestea p?r?ilor implicate într-un conflict. Este rolul nostru, ca mediatori, s? contribuim la generarea ?i formarea unei noi mentalit??i de stingere a conflictelor, rezolvare bazat? pe interesele reale ale p?r?ilor implicate ?i nu bazat? pe ac?iuni instinctuale.

____________________________

Reac?ia emo?ional? într-un conflict
Tehnic? de lucru pentru mediatori

Autor: Diana Felicia Timofte, Centrul Regional de Facilitare si Negociere

O angajat? într-o prim?rie afirm? c? lucrul care o deranjeaz? cel mai tare este atitudinea beneficiarilor care, atunci când nu sunt mul?umi?i, în mod inevitabil spun: „E?ti pl?tita din banii mei! Te reclam c? nu-?i faci treaba!”. Reac?ia ei este întotdeauna emo?ional?, aceasta afirma?ie provocându-i o profund? iritare. E gata s? intre în conflict. Emo?iile fac parte din conflicte.

De?i to?i ?tim ce înseamn? emo?ia, partea cea mai dificil? apare când trebuie s? o definim. Psihologii au tot încercat în ultimul secol s? cad? de acord asupra unei defini?ii. Pentru scopul acestui articol, am consultat Daniel Goleman, „Inteligenta emo?ional?” ?i Daniel Shapiro ?i Roger Fisher „Dincolo de ra?iune”. Ace?ti autori definesc emo?ia ca fiind o experien?? sim?it?. Emo?ia este un sentiment înso?it de anumite gânduri, st?ri biologice ?i psihologice ?i de dorin?a de a face ceva. Atunci când beneficiarul serviciului strig?: „E?ti pl?tit din banii mei! Te reclam c? nu-?i faci treaba cum trebuie!”, e posibil s? v? enerva?i (sentimentul), s? v? gândi?i „Cine se crede am?râtul ?sta de-mi spune ce ?i cum s? fac?” (gândurile). E posibil s? v? creasc? presiunea sângelui (st?ri biologice) ?i s? sim?i?i nevoia s? r?spunde?i la fel de nepoliticos (dorin?a de a face ceva).

Emo?iile pot fi pozitive sau negative. Shapiro ?i Fisher consider? c? emo?iile pozitive, cum sunt bucuria, pl?cerea, dragostea, ajut? procesul de rezolvare a conflictelor în dou? feluri: motiveaz? p?r?ile s? lucreze împreun?, f?r? team?, ?i s?-?i satisfac? interesele reciproc; se îmbun?t??e?te rela?ia dintre p?r?i. Emo?iile negative îns?, precum sup?rarea, triste?ea, teama, ru?inea, pot fi obstacole importante în procesul de rezolvare a unui conflict, pentru c? pot s? distrag? aten?ia de la problemele obiective („S? ies din camer??”, „S? îmi aprind o ?igar??”, „S? strig?”), pot distruge o rela?ie (atac?m verbal un coleg pentru c? ne sim?im r?ni?i ?i neîndrept??i?i ?i apoi regret?m), sau devenim vulnerabili ?i sl?biciunile ne sunt exploatate de cei care observ? reac?ia noastr? emo?ional?.

Cei care sus?in c? dac? rezolvi problema, rezolvi ?i rela?ia, ignora faptul c? emo?iile nu pot fi oprite ?i st?pânite, a?a cum nu pot fi oprite ?i st?pânite gândurile. De aceea medierea este atât de important? ?i de necesar?. Medierea lucreaz? atât cu problemele obiective, cu dezacordul, cât ?i cu tensiunile dintre p?r?i, adic? rela?ia lor. Emo?iile nu pot fi ignorate, pentru c? au impact asupra tot ceea ce suntem noi: corpul, gândirea ?i comportamentul. ?i ce e de f?cut? Unii psihologi sus?in c? pot lucra direct cu emo?iile. Totu?i, acesta e un lucru extrem de complicat în procesul de rezolvare a conflictului, pentru c? aten?ia ar trebui s? acopere o arie mult prea vast?: emo?iile ?i impactul lor, satisfacerea intereselor ?i urm?rirea procesului de rezolvare a conflictului în sine. În plus, emo?iile pot cre?te ?i escalada implicarea în conflicte.

De aceea, Shapiro propune o alt? modalitate de rezolvare a conflictelor, care ia în calcul emo?iile. Ne propune s? lucr?m în principal cu preocup?rile de baz? ale oamenilor care stimuleaz? emo?iile. Preocup?rile de baz?, asupra c?rora se vor apleca mediatorii, sunt aprecierea, afilierea, autonomia, statutul ?i rolul. Aceste preocup?ri influen?eaz? rela?iile de dintre oamneni, performan?a ?i starea de s?n?tate. Când nu suntem aprecia?i, ne sim?im devaloriza?i. Când afilierea noastr? nu este acceptat?, ne sim?im marginaliza?i ?i trata?i ca ni?te du?mani. Când autonomia ne este înc?lcata, ne sim?im leza?i, for?a?i s? accept?m alte decizii. Când statutul nu ne este respectat, ne sim?im inferiori. Când rolul ne este amenin?at sau ignorat, ne sim?im neîmplini?i profesional. Lucr?m cu preocup?rile oamenilor a?a cum folosim un levier, pentru c? asta ne ajuta s? rezolv?m partea emo?ional? a conflictului.

În concluzie, în procesul de rezolvare a conflictelor, în mediere, emo?iile nu pot fi ignorate, a?a cum nu ignor?m nici problemele obiective. Emo?iile ?in de rela?ia dintre p?r?i, care într-un conflict se deterioreaz? ?i afecteaz? modul în care p?r?ile v?d rezolvarea problemei obiective. Nu ne propunem în procesul de rezolvare a conflictelor, în mediere, s? lucr?m cu fiecare emo?ie care apare. Ne propunem s? recunoa?tem importan?a emo?iilor într-un conflict ?i a impactului asupra lor ?i s? lucram la nivelul preocup?rilor de baz? ale oamenilor, care sunt responsabile pentru emo?iile pe care le au în conflict.

___________________________________

Mediatori vs Avoca?i?

Autor: Simona Aradei Odenkirchen, Centrul Regional de Facilitare si Negociere

În 2000, când am început programele de mediere ?i rezolvare de conflicte, am avut ?ansa s? m? preg?tesc cu exper?i de excep?ie în mediere din Canada, SUA ?i Marea Britanie. Dintre ei, ca formare de baz?, erau psihologi, avoca?i, profesori. Preg?tirea ?i lucrul cu ace?ti exper?i a continuat câ?iva ani de zile. În to?i ace?ti ani, nu s-a discutat ?i nu am auzit de probleme între mediatori ?i avoca?i. Dimpotriv?, Centrul de Mediere Comunitar? pe care l-am ini?iat, colabora cu Clinica Legal? în cadrul aceleia?i organiza?ii. Cazurile de conflicte care ap?reau erau distribuite, în func?ie de situa?ie, fie Serviciului de Mediere Comunitar?, fie Clinicii Legale pentru care lucrau avoca?i. Era o situa?ie fireasc?. Exist? cazuri de conflicte în care este nevoie de reprezentare legal?. Exist? cazuri de conflicte care pot fi rezolvate prin mediere, cu sau f?r? reprezentare legal?.

O lec?ie important? din cadrul preg?tirii ca mediator este aceea c? mediatorul trebuie s? accepte c? nu toate conflictele pot fi rezolvate prin mediere. Etica mediatorului impune ca acesta s? informeze p?r?ile atunci când consider? c? un anumit caz nu se poate rezolva prin mediere, datorit? naturii cazului sau datorit? imposibilit??ii p?r?ilor de a trece peste pozi?iile beligerante.

În 2008, participând la un congres interna?ional, a fost prima dat? când am auzit de competi?ie între mediatori ?i avoca?i. A fost o surpriz?. Ani de zile, fusese clar pentru mine c? cele dou? profesii au domenii diferite de aplicare. A fost interesant c? persoana care a men?ionat aceast? problem? era un mediator f?r? prea mare succes. Era frustrat ?i g?sea avoca?ii vinova?i pentru faptul c? nu avea destul de multe cazuri. Firesc, l-am comparat cu mediatorii cu care lucrasem anterior, mediatori de succes, dintre ei avoca?i, dintre ei având alte profesii, ?i care m? înv??aser? c? mediatorii ?i avoca?ii colaboreaz? pentru c? au domenii diferite de aplicare.

Ani mai târziu, aceast? problem? apare în România. 'Avoca?ii iau cazurile mediatorilor?' 'Mediatorii iau cazurile avoca?ilor'. 'Cine este mai bun, avocatul sau mediatorul?', 'Avocatul trebuie s? fie automat ?i mediator', 'Mediatorul, avocatul s?racilor'.
Din fericire, acesta este un r?zboi f?r? miz?.
Din p?cate, exist?.

Aparent, avoca?ii ?i mediatorii au aceea?i pia??, conflictele. În realitate, cele dou? profesii abordeaz? aspecte complet diferite ale conflictelor. Mai important, este nevoie ?i va fi întotdeauna nevoie de abordarea ambelor aspecte.

Sarcina avoca?ilor este de a aborda conflictele din punctul de vedere al drepturilor individuale sau de grup ?i al normelor de drept. În orice rela?ie contractual?, scris? sau verbal?, p?r?ile au fiecare în parte drepturi pentru care, dac? sunt înc?lcate, se pot solicita ?i daune. De asemenea, exist? conflicte cu privire la încheierea de noi raporturi juridice, cum ar fi divor?ul, custodia, sau reînnoirea unui contract comercial pe baza unuia preexistent, sau negocierea ?i renegocierea contractelor de munc?. Sistemul de justi?ie a ap?rut tocmai din nevoia de a ap?ra drepturi individuale sau de grup. Avoca?ii sunt cei chema?i s? sprijine pe cei care sunt în c?utarea unui drept, capabili s? descifreze legile ?i s? ofere ap?rare celor care î?i solicit? drepturile în cadrul unui contract.

Sarcina mediatorilor este de a ajuta p?r?ile s? abordeze rela?ia contractual? (vorbim de un contract în sens larg, scris sau verbal). Mediatorul este interesat de ce au p?r?ile în comun ?i vor s? p?streze pe viitor în comun. Prin mediere, p?r?ile iau decizii de comun acord, pe termen lung. P?r?ile î?i exprim? interesele ?i nevoile, le în?eleg pe ale celuilalt. Acordul semnat este voluntar ?i responsabilizeaz? p?r?ile în ceea ce prive?te rela?ia.

În justi?ie, avocatul îl ajut? pe X s? câ?tige împotriva lui Y ?i ?ine de natura profesiei de avocat s? fie p?rtinitor ?i s? urm?reasc? realizarea exclusiv? a interesului p?r?ii pe care o reprezint?. În mediere, X ?i Y g?sesc împreun? solu?ii de continuare a contractului sau terminare în anumite condi?ii ?i ?ine de natura profesiei de mediator ca acesta s? fie impar?ial ?i s? urm?reasc? satisfacerea intereselor reale ale ambelor p?r?i. A?adar, cele doua situa?ii nu se exclud una pe alta ?i nu se afl? în competi?ie. Este nevoie de justi?ie pentru protejarea drepturilor, dup? cum este nevoie de mediere pentru a g?si solu?ii colaborative pe termen lung.

Ca atare, cele dou? profesii sunt complet diferite ?i nu au aceea?i pia??. Avocatul nu poate fi mediator pentru c? este chemat s? reprezinte ?i s? protejeze drepturile uneia dintre p?r?i. Exist? avoca?i care negociaz? contracte care duc la rela?ii excelente pe termen lung, dar chiar ?i în aceast? situa?ie, etica profesional? îi oblig? s? ia în calcul în primul rind interesele clien?ilor.

Mediatorul, pe de alt? parte, conform eticii profesionale, nu d? sfaturi juridice. Rolul s?u este de a ajuta ambele p?r?i s? comunice mai bine ?i s? ia decizii de comun acord în condi?ii de cooperare. Partea de drepturi este rezervat? exclusiv avoca?ilor. Mediatorul este obligat s? informeze p?r?ile despre acest aspect ?i s? sugereze ca ace?tia s? solicite sprijin legal dac? au nevoie.

De asemenea, rolul mediatorului nu este ?i nu ar trebui s? fie acela de a elibera acte tipizate prin care se precizeaz? c? p?r?ile sunt de acord s? sting? un conflict, cu simplul scop de a ob?ine mai rapid o decizie judec?toreasc?. Rolul mediatorului este de a solu?iona în mod real conflicte.

Exist? avoca?i care sunt excelen?i mediatori. Dar, în momentul când practic? medierea, avocatul î?i d? jos haina de avocat. Practic? alt? meserie. În ??rile cu experien?? în mediere s-a în?eles de mult cât de important? este medierea ?i c? aceasta nu este un pericol pentru pia?a avocatilor ?i nici invers. American Bar Association (SUA) a desf??urat prin ABA CEELI nenum?rate programe de preg?tire a avoca?ilor din Europa de Est în domeniul medierii. ABA CEELI a introdus medierea cu titlu de noutate în câteva ??ri din regiune, preg?tind avoca?i în acest domeniu. Acesta ar putea fi un început de discu?ie despre necesitatea preg?tirii avoca?ilor care vor s? devin? mediatori, tocmai pentru c? este o alt? profesie.

Acesta este un domeniu de dezbatere amplu ?i am încercat aici s? atingem doar câteva aspecte. Centrul Regional de Facilitare ?i Negociere asist? cu îngrijorare la dezbaterile din România pe tema competi?iei dintre mediatori ?i avoca?i. A?tept?m opinii din partea ambelor profesii la www.rfnc.ro, office@rfnc.ro, http://mediereablog.blogspot.com/.

____________________________________________


Colaboratori

Centrul de Mediere Familiala www.FaMe.ro Alternative Sociale www.alternativesociale.ro Colegiul Mediatorilor www.colegiulmediatorilor.ro European Association of Judges for Mediation www.gemme.eu Centrul de Educatie Internationala www.iec.ro

Contacteaza-ne

Solicitati mediere

Daca doriti o mediere sau informatii suplimentare despre mediere, va invitam sa ne trimiteti formularul de solicitare a medierii prin email sau fax, sau pur si simplu sa ne telefonati.

Descarca: formular-inscriere.pdf
Descarca: formular-inscriere.doc

Inscriere curs

Pentru inscriere la cursurile de formare mediatori, va rugam sa ne trimiteti formularul completat prin email sau fax.

Descarca: formular-inscriere.pdf
Descarca: formular-inscriere.doc

Testimonials

Cursul ”Tehnici de vanzare si marketing in mediere” a adresat un aspect critic din activitatea mediatorului de care devine constient abia dupa ce incepe sa actioneze ca mediator. In acest sens il cons[...]

Anca Elisabeta Ciuca, Presedinte Consiliul de Mediere

Informatii precise cu trimitere la exemple concrete pentru facilitarea intelegerii problematicii; rabdare si tact pedagogic in parcurgerea fiecarei etape din cadrul medierii; spirit de echipa, compl[...]

Dinca Olteanu Marcel, Consilier Juridic